Back to All Events

Eu. Părintele. Și copilul meu adolescent

Am un băiat de 13 ani. Deja din vara anului trecut am simțit că joc într-o altă ligă. M-a izbit schimbarea precum răcirea globală. Brusc. Parcă nimic din ce știam, experimentasem, cunoșteam despre copilul meu, nu mai funcționa. Am trecut printr-o paletă diversă de stări, de emoții.

Ce m-a ajutat să rămân grounded ori de câte ori mintea mea flutura?

M-a ajutat să îmi amintesc cum stă el în inima mea, dar mai ales să imi amintesc ce fel de relație îmi doresc să am cu copilul meu. M-a ajutat să văd că reacțiile mele aveau legătură cu trăirile mele interioare, cu propriile mele nevoi neîmplinite. Cu fricile mele. Nu eram pregătită să accept că minunea mea bălaie crește. Iar nevoile lui de autonomie, libertate au devenit prioritare.

N-a funcționat niciodată corectarea comportamentului. Dimpotrivă. M-a ajutat când m-am așezat lângă el și am încercat să văd lumea prin ochii lui, prin inima lui. Conectarea de la inimă la inimă.


- Mami, cresc!! mi-a spus el intr-o zi. Dar uneori nu vreau să cresc. Vreau să râmân mic și să mă joc mereu. Iar uneori vreau să fiu mare să fac tot ce fac oamenii mari. Dar nu întotdeauna vreau să fiu mare, că nu îmi place mereu ce fac adulții.

Dialogurile cu el m-au ajutat să mă conectez cu mine, copilul din mine, pe vremea când aveam vârsta lui. Dar mai ales să mă conectez cu mine. Adultul de azi. Părintele. Și pe alocuri a fost și greu.

Dar nu m-am lăsat. Nu am renunțat să caut în mine drumul către el. M-am dus la tot ce am transformat de 12 ani încoace, la tot de practic, studiez, la oamenii pe care mă bazez și de aici mi-am luat putere, inspiratie, încredere, curaj. Pentru că mi-am putut imbrățisa fricile, vulnerabilitatea și iubirea pe care i-o port. M-am întâlnit cu adevărul meu. Și îmi doresc să îl vadă și el.

Ce așezăm în copiii nostri, ce udăm, cum îi inspirăm dar mai ales ce transformăm la noi înșine în primii ani de părințeală? Un deep face lift al lumii noastre interioare ar putea să ne facă viața mai plină de înțelegere, de cooperare, de apropiere când vine perioada separării. Și in ce merită să investim timpul pe care îl avem?

Eu am ales identificarea și cristalizarea valorilor și intenția în care vreau să trăiesc. Să fiu în contact cu mine, departe de energia lui trebuie sau așa e bine. Să fiu pentru copilul meu ancora pe care se poate sprijini atunci când simte că el singur nu face față. Să fiu spațiu de liniște, încredere și compasiune pentru mine și celălalt atunci când lumea devine tulbure.

Cum putem rămâne într-o relație de apropiere, de incredere, de respect, de libertate în timp ce copiii noștri devin oameni mari?
Fără să simtă că îi sufocăm sau devenim intruzivi?
Cum renunțăm la control și ce punem în loc?
Ce este în spatele ușilor trântite, nevorbitului sau obiectelor personale aruncate prin cameră?
Cum se vede viața prin ochii unui pre-adolescent sau adolescent?
Dar prin ochii unui părinte de pre-adolescent sau adolescent?
Ce are nevoie fiecare pentru a se simți în siguranță? Să fie văzut, auzit și acceptat așa cum este?
Cum ne putem bucura mai departe de copiii nostri fără să intrăm în filmul produs de imaginație, de gânduri, de frici, de judecăți, de învinuiri?
Cum ne pot simți de partea lor. Fără să le tăiem aripile care se desfac către lume. Plini de avânt și curiozitate.

Această nouă etapă din viața mea de părinte, mă inspiră să încep un proiect de educatie si creștere personală in calitate de Coach & Trainer in Comunicare Nonviolenta în care să aduc darurile, practicile, abilitățile, studiile și experiențele mele personale și profesionale părinților dar mai ales copiilor.

Un grup de sprijin dedicat părinților care au copii de 11-16 ani. Dar și pentru copiii lor. Un grup în care cu ajutorul comunicării nonviolente și instrumentelor sale care facilitează conectarea cu sine și celălalt, exprimarea onestă din spațiu de sentimente și nevoi, empatia și orientarea către soluții în beneficiul ambelor părți. Un spațiu de dialog în care suntem deschiși către noi înșine și copiii noștri. Un spațiu sigur în care învățăm împreună.

Prima sesiune a grupului este gratuită iar participarea se face exclusiv pe bază de inscriere la adresa de email mirainspira@gmail.com.

Vă invit să trimiteți un email în care să imi povestiti un pic despre voi, vârsta copilului, provocările pe care le aveti, ce vă inspră să intrați într-un astfel de grup.

La prima întâlnire vom discuta inclusiv modul in care ne vom organiza pentru intalnirile viitoare, structura, teme, calendar, costuri etc.



Previous
Previous
March 11

Ce îmi spun când nu mă aud

Next
Next
May 11

Women Empathy Circle